De câte ori mergi la toaletă pe zi și ce spune asta despre tine?

Un nou studiu relevă că frecvența mișcărilor intestinale influențează semnificativ fiziologia și sănătatea pe termen lung, cele mai bune rezultate fiind asociate cu eliminarea scaunului o dată sau de două ori pe zi. Ce spune orarul de mers la toaletă despre sănătate?

Studiul a fost publicat în Cell Reports Medicine.

• Mințile noastre ar procesa limbajul la fel ca Inteligența Artificială
• De ce azbestul încă apare în unele produse cosmetice?

Cercetările anterioare au asociat constipația și diareea cu riscuri mai mari de infecții și afecțiuni neurodegenerative.

Însă, deoarece aceste descoperiri au fost observate la pacienți bolnavi, nu era clar dacă orarul de mers la toaletă neregulat erau cauza sau rezultatul afecțiunilor lor.

„Sper că această lucrare le va deschide mintea clinicienilor cu privire la riscurile potențiale de a nu gestiona frecvențele mișcărilor intestinale”, a declarat autorul principal, Sean Gibbons, de la Institutul pentru Biologie Sistemică din SUA, explicând că medicii consideră adesea mișcările intestinale neregulate ca fiind o simplă „neplăcere”.

Ce spune orarul de mers la toaletă despre sănătatea unei persoane?

Gibbons și echipa sa au colectat date clinice, de stil de viață și biologice, inclusiv chimia sângelui, microbiomul intestinal, genetica și altele, de la peste 1.400 de voluntari adulți sănătoși fără semne de boală activă.

Frecvențele mișcărilor intestinale auto-raportate de participanți au fost clasificate în patru grupuri: constipație (una sau două mișcări intestinale pe săptămână), normal-scăzut (trei până la șase pe săptămână), normal-înalt (una până la trei pe zi) și diaree. Când scaunele rămân prea mult timp în intestin, microbii epuizează fibra disponibilă, pe care o fermentează în acizi grași cu lanț scurt benefici, și în schimb fermentează proteinele, producând toxine precum p-cresol sulfat și indoxil sulfat.

„Ceea ce am descoperit este că, chiar și la oamenii sănătoși care sunt constipați, există o creștere a acestor toxine în fluxul sanguin”, a spus Gibbons, menționând că aceste toxine sunt deosebit de împovărătoare pentru rinichi.

În cazurile de diaree, echipa a găsit chimii clinice indicative de inflamație și leziuni hepatice. Gibbons a explicat că, în timpul diareei, corpul excretă exces de acid biliar, pe care ficatul l-ar recicla în mod normal pentru a dizolva și absorbi grăsimile dietetice.

Bacteriile intestinale fermentatoare de fibre, cunoscute sub numele de „strict anaerobe”, care sunt asociate cu o stare de sănătate bună, prosperau în zona medie de una sau două mișcări intestinale pe zi. Cu toate acestea, Gibbons a subliniat că este nevoie de mai multe cercetări pentru a defini mai precis acest interval optim.

Ar putea fi folosită noua descoperire pentru prevenirea unor boli?

Din punct de vedere demografic, persoanele mai tinere, femeile și cele cu un indice de masă corporală mai mic aveau tendința de a avea mișcări intestinale mai puțin frecvente.

Diferențele hormonale și neurologice dintre bărbați și femei pot explica această diferență, a spus Gibbons, împreună cu faptul că bărbații consumă în general mai multă hrană.

În cele din urmă, prin asocierea datelor biologice cu chestionarele de stil de viață, echipa a conturat un tablou clar al celor care se încadrează de obicei în zona „perfectă”.

„Consumul mai mare de fructe și legume, acesta a fost cel mai puternic semnal pe care l-am văzut”, a spus Gibbons, alături de consumul suficient de apă, activitate fizică regulată și o dietă mai predominant bazată pe plante.

Următorul pas în cercetare ar putea implica proiectarea unui studiu clinic pentru a gestiona mișcările intestinale ale unui grup mare de oameni, urmăriți pe o perioadă extinsă pentru a evalua potențialul în prevenirea bolilor, scrie Science Alert.

Vă recomandăm să citiți și:

Copiii persoanelor care au fost obeze în adolescență au un risc mai mare să fie și ei obezi, arată un studiu

O nouă cale de comunicare descoperită în creier! Cum ne-ar putea ajuta?

Test de cultură generală. De ce arsenul era cândva adăugat în mâncare?

Un semnal unic a fost detectat în creierul uman